Criza generată de această pandemie nu se va atenua nici în anii următori. Asta înseamnă, însă, sacrificarea unei întregi generații. A recupera câteva luni de studiu e greu, darămite ani. Jumătate dintre profesorii din mediul rural consideră că elevii lor au pierdut până la 45% din materie și că notele la învățătura au scăzut dramatic. Totodată, închiderea școlilor a afectat accesul elevilor la mesele oferite în cadrul școlii, precum și accesul la serviciile medicale și sociale de bază.
S-a vorbit mult și inutil despre învățământul online în condițiile în care în mediul rural 1 din 3 localități nu are internet (sau are semnal slab). De achiziție tablete nu mai vorbim, la sate a ajuns un procent infim. Atâta vreme cât nu există focare de Covid-19, ci doar cazuri izolate în fiecare județ, este imperativ ca școlile să se deschidă la toamnă. În primăvară, odată cu descentralizarea deciziei în educație, școlilor li s-a permis să aleagă singure pe care scenariu merg: verde (școala deschisă), galben (școala offline prin rotație) sau roșu (școala închisă și predare online). Astfel că dintre cele 21,000 instituții de învățământ din România, aproape 13,000 au optat pentru scenariul verde. E de dorit ca lucrurile să nu se înrăutățească mai mult de-atât, mai ales că însăși Organizația Mondială a Sănătății solicită ca școlile să rămână deschise.
Cum au procedat alte țări europene?
În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană școlile au funcționat și au acordat atenție măsurilor pentru prevenirea răspândirii virusului. Așadar, deși în aceste țări educația digitală este mult mai dezvoltată decât la noi, au optat pentru predarea „clasică” tocmai pentru ca eficiența școlii offline nu poate fi depășită de metoda virtuală.
Pentru ca predarea online să fie posibila la noi în țară, nivelul investițiilor ar trebui să fie uriaș – atât din punct de vedere achiziție echipamente IT, cât și instruire cadre didactice (8 din 10 recunosc că au nevoie de formare profesională în acest sens), precum și adaptare norme de implementare și evaluare – însă bugetul alocat educației în România este cel mai mic din Europa. Practic, este o utopie să vorbim despre învățământul online fără discriminarea elevilor din mediul rural, chiar și în următorul deceniu.
Așa că ce putem face este să deschidem școlile, cu aplicarea măsurilor de prevenție elementare și să asigurăm elevilor condiții decente pentru procesul de învățare. A nu se omite faptul că mai mult de jumătate dintre copiii acestei țări învață în mediul rural, unde 4 din 10 școli au grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și fără canalizare. Aceasta este una din cauzele pentru care abia sub 4% dintre elevii din mediul rural au luat peste 9 la Evaluarea Națională, 50% luând sub nota 5 la Matematică. Motiv pentru care nu ne mai mirăm că abandonul școlar în mediul rural e de doua ori mai mare decât media europeană (25,4% vs. 11%) și de șase ori mai mare decât media urbană (25,4% vs. 4,2%). Doar câteva procente merg „la oraș” să se înscrie la un liceu după ce termină primele opt clase.
Ce impact are pe termen lung lipsa unui proces educativ riguros?
40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au făcut școala online din motive tehnice. Astfel că fiecare elev e „pe minus” cu peste 900 ore de educație până acum. Nu le va mai recupera. Deja elevii au pierdut considerabil. Și nu vorbim numai din punct de vedere cognitiv, cât mai ales emoțional. Deoarece la baza tuturor proceselor de învățare stă un echilibru pe care copiii îl formează atât acasă, cât și la școală, contactul social contribuind din plin la dezvoltarea inteligenței lor emoționale. Azi, mulți profesori și elevi trec prin suferința psihologică si socio-emoțională ca urmare a izolării prelungite. Peste 90% dintre copii se simt stresați sau trec prin varii forme de depresie din cauza pandemiei sau a abuzurilor la care ajung să fie supuși de părinții tot mai debusolați, la rândul lor.
Compromiterea anilor de învățământ – reducând durata, disciplinele, indicatorii de evaluare – reprezintă o soluție comodă, însă foarte dăunătoare pe termen lung, lăsând goluri imposibil de umplut. Până mai apare un nou Spiru Haret în peisajul politic, să sperăm că educația nu va fi degradată iremediabil. Căci, atenție, conform unei simulări făcute de Universitatea din Oxford, rezultă că închiderea școlilor pentru doar trei luni poate reduce învățarea pe termen lung cu echivalentul unui an.
Să nu uitam că noi suntem deja la coada Europei din multe puncte de vedere, având cea mai mare pondere a săracilor, cea mai mare emigrație pe timp de pace, cel mai mic consum de carte, cei mai puțini absolvenți de studii superioare, cele mai multe cazuri de violență domestică șamd.
23 școli din mediul rural sunt renovate anul acesta de un ONG cu ajutorul companiilor și al persoanelor fizice
Asociația BookLand pledează pentru redeschiderea școlilor și crede în șansa la o viață mai bună prin educație – un proces care trebuie desfășurat în condiții civilizate, nu în clădiri care stau să cadă peste elevi. Așa că s-a apucat de renovat școli în mediul rural – anul trecut a bifat 14 instituții de învățământ, anul acesta vor fi 23. Cum? Fără granturi sau fonduri europene, pur și simplu prin coalizarea companiilor în jurul acestei inițiative și prin încurajarea persoanelor fizice să doneze prin SMS.
“Imaginați-vă o țară în care până și la sate găsești școli frumoase, curate și bine dotate, cu elevi care învață bine și aspiră la studii superioare. O țară din care nu se mai pleacă la muncile de jos ale Europei. O țară în care părinții se întorc și au un trai decent alături de copiii pentru care ar face orice, numai să ducă o viață mai bună. O țară în care respectul față de tânăra generație este apoi ‚întors’ de aceasta, la maturitate. Numiți-ne naivi, nu ne supărăm. Însă doar cu vise îndrăznețe s-a schimbat lumea! Iar noi suntem dovada vie că se poate. Chiar și fără bani mulți, doar câteva zeci de mii de euro per școală și multă stăruință. Cu ajutorul a peste 250 companii care au contribuit cu bani, produse sau servicii, BookLand va fi reușit să aducă schimbarea în încă 23 școli pană la final de an. 20 azi, 30 mâine, 40 poimâine – și în timp se vor face mii. Ca națiune, am stat și am așteptat îndeajuns să ni se dea. Acum e momentul să punem cu toții umărul! Pentru că NU cred că vreți să vă imaginați o țară cu copii needucați…” – Mihaela Petrovan – Fondator Asociația BookLand.
Cele 23 de școli selectate în urma campaniei de calificare din iarna trecută se regăsesc în următoarele județe: Arad, Argeș, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Călărași, Caraș Severin, Galați, Hunedoara, Iași, Neamț, Olt, Sibiu, Tulcea și Vrancea. Două școli sunt deja finalizate, alte șase urmează să fie inaugurate în următoarele săptămâni. Diferența de 15 urmează a fi predate până în ianuarie 2022, inclusiv.
În județul Arad, localitatea Curtici, Școala Gimnazială nr. 2 a beneficiat de investiții de 40,000 euro, reparându-se și zugrăvindu-se integral interiorul școlii, înlocuindu-se ușile, pardoselile și caloriferele, echipându-se toaletele (inclusiv pentru persoanele cu dizabilități), școala primind și mobilier, jaluzele și lămpi UV.
„În școala noastră învață elevi de etnie romă în proporție de 100%. Aceștia fac parte din categoria dezavantajată, fiind o comunitate săracă, cu părinți plecați în străinătate. Reggio Emilia a spus că <Spațiul în care copiii își desfășoară activitatea e al doilea învățător>. Noi credem mult în această idee (mediul ca profesor) și încercăm să o punem în aplicare cât de des putem. Important este să le facilităm un ”mediu multisenzorial”. Cum vedem noi școala? Un loc în care copiii să vină cu bucurie. În care fiecare zi să fie o descoperire. În care copiii să fie susținuți și ghidați de un învățător care vede tot ce e mai bun în ei. Un loc în care copiii să simtă că aparțin.” – Oana Vereșezan, directorul școlii.
În județul Hunedoara, comuna Rapoltu Mare, Școala Primară Bobîlna a primit o investiție de peste 30,000 euro prin aceea că s-a zugrăvit integral clădirea (interior-exterior), s-a dotat cu mobilier și loc de joacă grădinița, s-a montat parchet din lemn masiv, s-au igienizat și dotat corespunzător toaletele și s-au montat pavele în curte.
„Într-un an atipic, cu provocări noi și nebănuite, în care investițiile în învățământ sunt mici, acest proiect a venit ca o gură de oxigen și a transformat visul nostru în realitate. A crede în educație este datoria noastră, a adulților, fie ei părinți, profesori sau personal din administrație. Un popor educat are viitorul asigurat. Să construim oameni înseamnă să nu lăsăm pentru <altă dată, alt buget sau să facă alții>. Pereții unei școli, materialele didactice, băncile, curtea, grupurile sanitare – toate sunt pentru copiii noștri, oamenii MICI de azi, care vor deveni MARI și trebuie să se formeze într-un mediu adecvat. BookLand înseamnă dăruire. Rezultatele se văd pe chipurile senine ale copiilor, care în ultima perioadă a anului școlar au zâmbit și s-au bucurat cu tot sufletul pentru minunea dăruită.” – Gabriela Tellman, directorul școlii.
Evident, planurile pentru anii următori sunt și mai mărețe, echipa BookLand propunăndu-și inclusiv construcția în fiecare județ a unor școli etalon pentru sistemul de învățământ românesc.
